Cartiaudio.eu

In centrul povestii se afla inocenta si trista afectiune dintre un functionar de rangul cel mai umil, Makar Devuskin, si verisoara sa indepartata, tanara orfana Varvara Dobroselova. Cei doi traiesc intr o saracie lucie si se lupta sa supravietuiasca de la o zi la alta, cu speranta unei minuni improbabile.

In centrul povestii se afla inocenta si trista afectiune dintre un functionar de rangul cel mai umil, Makar Devuskin, si verisoara sa indepartata, tanara orfana Varvara Dobroselova. Cei doi traiesc intr o saracie lucie si se lupta sa supravietuiasca de la o zi la alta, cu speranta unei minuni improbabile.

Bunicul sta pe prispa. Se gandeste. La ce se gandeste? La nimic. Enumera florile care cad. Se uita n fundul gradinii. Se scarpina n cap. Iar enumera florile scuturate de adiere. Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe; sprincenele, mustatile, barba... peste toate au nins anii multi si grei. Numai ochii bunicului au ramas ca odinioara: blanzi si mangaietori.

O vaz, ca prin vis. O vaz limpede, asa cum era. Nalta, uscativa, cu parul alb si cret, cu ochii caprui, cu gura stransa si cu buza de sus crestata in dinti de pieptene, de la nas in jos. Cum deschidea poarta, ii saream inainte.

Se zice ca odata norocul si mintea s au prins sa mearga impreuna la drum si au plecat amandoi intr o calatorie. Ziua intreaga au tot mers ei pe un drumeag de tara, plin de colb, si mai cu vorba, mai cu gluma, iata ca soarele se ascunde de dupa un deal, si noaptea i apuca pe cei doi calatori in mijlocul drumului, departe de satul la care gandeau ca vor ajunge ca sa innopteze acolo.

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

M am dus la Sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu, o veche prietina, ca s o felicit pentru onomastica unicului sau fiu, Ionel Popescu, un copilas foarte dragut de vreo opt anisori. N am voit sa merg cu mana goala si i am dus baietelului o minge foarte mare de cauciuc si foarte elastica. Atentiunea mea a facut mare placere amicei mele si mai ales copilului, pe care l am gasit imbrac

Au fost odata ntr o scoala de provincie doi buni camarazi: Nita Ghitescu si Ghita Nitescu. Amandoi erau potriviti la nvatatura si la purtare. Nita insa se deosibea, si nu numai de Ghita, dar chiar de toti copiii ceilalti, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvant toata lumea.

Ca sa nu mai ramaie repetent si anul acesta, mam mare, mamitica si tanti Mita au promis tanarului Goe sa l duca n Bucuresti de 10 mai. Putin ne importa daca aceste trei dame se hotarasc a parasi locul lor spre a veni in Capitala numai de hatarul fiului si nepotelului lor. Destul ca foarte de dimineata, dumnealor, frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, asteapta cu multa nerabdare, pe peronul di

Noua ceasuri si noua minute... Peste sase minute pleaca trenul. Un minut inca si se nchide casa. Repede mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt in vagon. O dama singura, si fumeaza, atat mai bine Intru si salut, cand auz o maraitura si vaz aparand dintr un paneras de langa cocoana capul unui catel latos, plin de funde de panglici rosii si albastre.

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Profesorul Axinte Frunza a avut ca obiective asezaminte romanesti din Sfantul Munte – schituri, chilii, pesteri si colibe sihastresti. Pentru el, in Muntele Athos, acasa insemna Provata, iar monahii pe care i cauta erau ai nostri , romanii, moldovenii, mai precis basarabenii. Iar dintre acestia, pustnicii, cei liberi de toate catusele pamantesti , care vietuiesc prin paduri, prin vagauni

Luntrea se apropria de tarm. Omul cu padela sculptata se opri din vaslit. Ar trebui sa fie undeva pe aici. Lasa padela din mana si intinse bratele inainte. Celalalt barbat era in partea dinainte a luntrei, cercetand cu atentie malul. Avea pe genunchi o foaie de hartie galbena. Vino aici si priveste, Evans, spuse el.

Pentru ca nu avusese copii, ceea ce o umplea de mahnire, matusa nu putea sa si lase averea decat nepoatei sale. Aceasta mostenire devenita principalul gand al familiei isi intindea aripile asupra casei si asupra intregului minister, unde toata lumea stia ca Bonnin si cu nevasta sa or sa aiba un milion

Cristalul acesta e de vanzare Iar cinci lire este un pret destul de bun. Nu inteleg ce intentii ai, Cave, de nu vrei sa accepti oferta domnului Domnul Cave, foarte tulburat de aceasta irumptie, o privi furios pe deasupra ochelarilor si, fara prea multa siguranta, isi revendica dreptul de a si conduce afacerile dupa voia sa. Dupa masa, cand sotia era ocupata cu somnul obisnuit, scoase din nou c

Locotenentul statea in fata sferei de otel si mesteca intre dinti o aschie de pin. Ce crezi despre asta, Steevens? intreba el. Ma rog, e o idee, spuse Steevens cu tonul unuia care isi rezerva parerea. Cred ca se va turti complet, insista locotenentul. Se pare ca a calculat destul de exact, remarca Steevens pe acelasi ton retinut.

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?

Veti gasi scrise aici Povestiri mari si mai mici Despre vulpi, arici, purcei, Ursi, broscoi si dovlecei. Toate va pun inaine O oglinda ce nu minte. Unde patimile toate, Fara mila s aratate. S ar putea sa va vedeti Asa cum de fapt sunteti. Si nu cum ati vrea sa fiti, Ei, mai vreti sa le cititi?